Skip to content

Am primit primii porumbei de la tatăl meu în 1987. Erau doi porumbei ,,guțani,, de la un clopotar din satul vecin și doi porumbei voiajori cu inele de aluminiu de 1986, de la un coleg al tatălui meu care zburase porumbei în acel an.
În anii 90, am ajuns în posesia cărții ,,Sportul Columbofil Românesc,,. A fost momentul în care m-am îndrăgostit iremediabil de această pasăre magică: Porumbelul Voiajor

În toamna anului 1995, l-am cunoscut pe profesorul Coste Octavian din Oradea, cel ccare a fost primul ghid columbofil al meu și omul care m-a susținut foarte mult ca 10 ani mai târziu să devin președintele Filialei Columbofile Bihor a UFCR.
Eram student în 1995 și în anii următori am poposit de nenumărate ori în curtea ,,Profesorului,, fiind vrăjit de poveștile lui despre curse și de frumusețea celor peste 350 de porumbei pe care îi deținea.

În anul 2000, l-am cunoscut pe Ștefan Buțucanu din Galați cu care am legat o strânsă colaborare în acei ani și de la care am aflat multe lucruri despre porumbei, linii, pedigree, tratamente. Tot în acel an, m-am înscris în ,,asociație,, iar toamna am zburat prima dată puii la Clubul Vadu Crișului.

În 2005, l-am cunoscut pe Cosmin Olteanu, cu care am devenit ulterior prieteni foarte buni și care m-a convins să candidez la funcția de Responsabil pentru tineret în cadrul Comitetului director al U.F.C. România.

Mi-a plăcut mereu să mă implic, să fac lucrurile să meargă mai bine și astfel am reușit împreună cu colegii bihoreni să creem o asociație puternică, dotată cu mașini de transport de ultimă generație care organizează anual zeci de etape frumoase pentru porumbei. La nivel național, poate cea mai mare realizare este Programul Național de Clasamente, on-line, care a transparentizat în totalittate concursurile și campionatele columbofile. Înainte de acest program național, foloseam programe de calcul transcrise pe CD-uri, care difereau de la asociație la asociație, normele se calculau de multe ori manual iar centralizările se trimiteau la Uniune pe un CD pentru afi centralizate.

Am scris nu mai puțin de 3 cărți despre columbofili și porumbei și am tradus în română alte 3, încercând să contribui la dezvoltarea columbofiliei românești cu toate forțele mele!

În 2000 m-am căsătorit cu Mihaela și în următorii 12 ani, Dumnezeu ne-a binecuvântat cu 4 copii deosebiți: Claudiu, Tania, Sofia și Eduard. Inițialele numelor lor formează numele unui alt proiect de al nostru de succes CEST !

Pot spune că am șansa să am o soție extraordinară, care a acceptat lungile mele deplasări la ședințe județene, în țară sau în afara României și m-a încurajat mereu în munca mea pentru dezvoltarea sportului columbofil românesc. Familia a fost nu doar un sprijin moral ce sunt cei care se ocupă de porumbei atunci când eu lipsesc iar dragostea constantă oferită porumbeilor a făcut posibil să avem rezultate notabile!

Concurez porumbeii din anul 2000 și din 2004 nu a existat nici un an în care să nu mă aflu pe podiumul județean cu cel puțin un trofeu. În 2004 am făcut prima normă la Fond Tineret (Campion Județean) cu un proumbel original Ghiță Lungu (Sibiu).

Am adus porumbei din crescătorii celebre dar și de la necunoscuți și am căutat mereu să cresc calitatea porumbeilor mei prin selecție și concursuri ,,la sânge,,.

Din 2017, Familia Tunduc, concurează doar femelele și un număr mic (maxim 25 bucăți) iar în intervalul 2017 – 2021 am ocupat nu mai puțin de 31 de Locuri 1 de la 100 la 950 km!!!

Magia porumbelului voiajor, descoperită în cartea Col. Georgică Popescu în urmă cu 30 de ani, mă urmărește și azi și pot spune că îmi trăiesc visele pe care mi le imaginam atunci, citind pagină după pagină relatările savuroase ale domnului colonel.

Viața mea se împletește între pasiunea pentru porumbei și familie și sunt unul dintre fericiții vieții pentru că pot să îmi transform visele copilăriei în realitate!

Marius Tunduc